Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Prima şedinţă tematică a clubului ARFOMED s-a intitulat „Sărbătoare“. Iată cum a văzut prietenul nostru, dr. Alex. Burlacu din Iaşi (Cardiologie, Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. dr. George I. M. Georgescu“) acest subiect. (Prof. dr. Mircea Cinteză). (...)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Programele
naţionale de sănătate pentru anii 2011 şi 2012. În Monitorul Oficial nr.
893/30.12.2010 a fost publicată HG nr.1.388/28.12.2010 privind
aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2011 şi 2012,
precum şi structura şi obiectivele acestora. Acestea reprezintă un
ansamblu de acţiuni multianuale, organizate în scopul evaluării,
prevenirii, tratamentului şi controlului bolilor cu impact major asupra
stării de sănătate a populaţiei şi se derulează în mod distinct sau în
comun de Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de
Sănătate, în baza Normelor tehnice de realizare, aprobate prin ordin
comun al celor două entităţi. (...)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Sunt adeptul metaforelor care şochează, convins fiind că menirea lor este să ne tragă de urechi pentru a fi atenţi la inefabil. Aşa este şi titlul celei de-a zecea ediţii a Antologiei Cenaclului Literar „Victor Papilian“ al Cadrelor Medicale din Cluj-Napoca: CEARA STINSELOR TĂCERI. Dar semantica metaforei trebuie să semnalizeze la limită o alternativă a realului totdeauna posibilă, altfel se alunecă în absurd. Pentru a evita ultima conotaţie, sintagma poetică: „ceara stinselor tăceri“ se cere analizată pătrunzând de la niveluri superficiale la altele mai profunde. (...)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
În întreaga Uniune Europeană, libera circulaţie este perfect posibilă, iar alegerea unui loc de muncă prosper, stabil, nu mai reprezintă o problemă. Dată fiind situaţia medicinii din ţara noastră, cum nu există o retribuţie şi un suport financiar corespunzător, observăm că a început treptat un exod al tuturor cadrelor medicale (medici, asistente, infirmiere). Toţi aceştia, mai ales cei din comunităţile transilvănene (vorbitori de limbă germană), au început să migreze către vestul Europei. (...)